marți, 12 mai 2020

EREZIA VERSULUI DE AUR


În căutarea versului de aur
am secat tone de cerneală
şi duzine de pixuri
 
Am iubit cele mai frumoase
femei din lume
 
M-am îndrăgostit
de cele mai gingaşe
fecioare
 
În căutarea versului de aur
am făcut
salt mortal
după
salt mortal
 
Între
arta poetică
şi
arca poetică
 
În căutarea versului de aur
am zburat
cu
aripile de plumb
ale
tristeţii
 
În căutarea versului de aur
nu m-am plâns niciodată
nici de greutatea
nici
de
uşurinţa
vieţii
de
poet
 
În căutarea versului de aur
am semnalizat toată
Calea Lactee
cu
punctele de suspensie
ale
poeziei
mele
de
dragoste
 
În căutarea versului de aur
am învăţat pe de rost
toată
tăcerea
lumii
 
În căutarea versului de aur
m-am mutat
cu
căţel şi purcel
în bibliotecă
 
Crezând
ca şi Borges
 
Paradisu-i
undeva
pe-aproape
 
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

EREZIA CAPODOPEREI COLECTIVE

Poezia-i arborele meu genealogic de pildă azi îmi e bunic un epitet ceva mai zurliu iar bunică o metaforă pe cinste în mapă duc Marea Neagră...