Brâncuşi
Costel Zăgan
În loc
de
ochi
Avea
două
clepsidre
Una
cu
lacrimi
Alta
cu
îngeri
Probabil
de-aceea
Când
i-a
fost
dor
L-a fulgerat
cu
tăceri
Îngerul
păzitor
Iar
când
a plâns
O zi
şi-o
noapte
N-a
mai
călcat
pe
pământ
din Ode gingaşe
Cu cât mă uit mai adânc în cer cu atât se uită cerul mai adânc în mine eu îmi amintesc de pildă de Nietzsche însă Nietzsche nu-și amintește ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu