Singurătatea sângerează ca o piatră
aruncată de-un înger lovit sufletul
se bucură-n tăcere
cine câştigă
a pierdut
deja
totul
mă
caut
unde
nu
m-am ascuns
niciodată
în
aceste
poeme
abia
cicatrizate
Costel Zăgan
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
EREZIA CAPODOPEREI COLECTIVE
Poezia-i arborele meu genealogic de pildă azi îmi e bunic un epitet ceva mai zurliu iar bunică o metaforă pe cinste în mapă duc Marea Neagră...
-
Cu cât mă uit mai adânc în cer cu atât se uită cerul mai adânc în mine eu îmi amintesc de pildă de Nietzsche însă Nietzsche nu-și amintește ... -
.jpg)
Pornește absența spre noi demarează în trombă singurătatea marea singurătate zeroul absolut așteptată de toți hulită cu harfa și flautul fe... -
În căutarea versului de aur am secat tone de cerneală şi duzine de pixuri Am iubit cele mai frumoase femei din lume ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu