EREZIE DE FLORII

Iubito hai să-ți fac ziua ca o floare Primăvara

să-ți iasă prin toți porii Soarele inutil să dispa

ră în epiderma-ți translucidă Norii să ți se-ncur

ce în părul răvășit de taine Ochii să aspire toți

îngerii zilei Poezia lumii să rămână cu gura

căscată până răsar toate stelele Și eu să mă-m

piedic beat-lună de pragul dragostei tale

FRUMOASO

mai am un poem

Și urmează

Cea mai frumoasă tăcere din lume

Costel Zăgan, Erezii de-o clipă II