Publicat de Costel Zăgan, 15 ianuarie 2015
Nu vă grăbiți Inefabilul este prins în
capcana lucrurilor Poetu-l stârnește
doar vers cu vers Cu pieptul tatuat cu
stele cerul înaintează spre pământ
Figurile de stil acoperă cât de cât vir
tuale căi de acces spre lumea cealaltă
Ultimul poem albatros iminent mă la
să cu gura căscată Și totuși a cui e liniș
tea ce stă ca un nod în gâtul acestei
prăpăstii
Costel Zăgan
.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu