Când e suficient de puternică Poezia
împrumută numele poetului Şi-atunci
când începe să scrie Lucrurile prind ră
dăcini pe pagina verde a zilei de mâine
Cu fiecare vers iluziile devin tot mai
insistente/consistente Totuşi poetul ră
mâne până la ultima postumă obiectul
şi subiectul poeziei Şi nicidecum capra
sau poezia/nevasta vecinului Oricât de
apetisante ar fi Poetul îşi lasă amintirile
la garderobă Şi se catapultează în urmă
toarea tăcere Cu ochii legaţi de-un
scâncet de flaut
Costel Zăgan
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu