MANIPULĂM ȘI NOI CE PUTEM

Sigur că da Poetul aleargă şi el după

irealitatea imediată cu poemul în stare

avansată de erecţie Naturalia non son

turpia La fel se oglindeşte şi cerul în ochii

pământului Fără intermediar fără Un lac

de munte bun de prăsilă Acceptă numai

aluviuni sufleteşti Poet itinerant admir Valea

Plângerii La post restant pe Vârful Omu`

Însă şi-aici tot poezia manipulează

Zi de vară până-n seară

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ